Mamuteni cazati selectiv: o revela adn despreze structura socială a animalelor de acum 20.000 de ani

Un echipă internațională de cercetători a descoperit că oamenii preistorici din Europa și Asia de Nord au vânătorit în mod selectiv femelele de mamuți lanosi, bazându-se pe analiza genetică a peste 500 de oase vechi de până la 20.000 de ani. Studiul, publicat în Current Biology, aruncă o lumină nouă asupra comportamentului acestor grupuri umane și asupra structurii sociale a mamutilor.

Femelele, ținta vânătorilor: o anomalie genetică surprinzătoare

Analiza genomică a 521 de mamuți lanosi, dintre care 448 au fost secvențiați pentru prima dată, a relevat o distribuție neobișnuită: majoritatea (421) a fosteză în situri de acumulare de oase asociate cu activități umane. Restul (100) provin din 11 depozite de oase, întotdeauna legate de urme ale activității umane, explică David Dîrez del Molino de la Universitatea din Stockholm.

Locuri de acumulare și preferințe sexuale: un puzzle genetic

Aceste 11 situri, situate în Europa Centrală, de Est și în nord-vestul Siberiei, oferă o perspectivă asupra modului în care vânătorii preistorici interacționau cu aceste animale. În Kraków Spadzista și Mus-Khaya, de exemplu, s-au găsit vârfuri de lance încorporate în oasele de mamut, alături de urme de tăieturi care indică practici de vânătoare și prelucrare.

O structură socială similară cu cea a elefanților: ipoteze și observații

Rezultatele genetice au dezvăluit un contrast semnificativ între localitățile de descoperire a scheletelor. În zonele naturale, predominau masculii (34% femele, 66% bărbați), o situație coerentă cu probabilitatea mai mare de a muri în capcane naturale (precum prăpăstii sau alunecări de teren) pentru bărbați. În schimb, mamuții din depozitele de acumulare erau în mare parte femele (70% femele, 30% bărbați).

Un caz excepțional: un mamut cu cromozomi sexuali anormali

Cercetătorii au identificat un mamut de pe insula Wrangel, o specie care prezenta o combinație neobișnuită de cromozomi sexuali, cunoscută sub numele de mosaicism X0/XX. Această anomalie genetică, similară cu sindromul de Turner la oameni, sugerează că biologia acestor animale preistorice era mai complexă decât se credea anterior. Fragmentul de os analizat este însă limitat, astfel încât nu se poate determina dacă individul prezenta efectele asociate cu acest mosaicism.

Mai multe date, mai multe răspunsuri: un proiect vast în desfășurare

Proiectul MAMBA, care include analiza ADN-ului și date isotopice, va oferi, conform lui Dîrez del Molino, perspective cruciale pentru înțelegerea comportamentului uman preistoric și a interacțiunii acestuia cu fauna sălbatică. Oamenii de știință caută, în esență, să demască misterul motivațiilor din spatele preferinței pentru femele, o chestiune care ar putea dezvălui secrete despre structura socială a mamutilor și strategia de vânătoare a preistoricilor. Un studiu care arată că preferința pentru femele nu a fost un accident, ci o strategie evolutivă ingenioasă.